Probabil aţi auzit sau aţi cântat, dacă aţi fost student, cântecul ce are ca refren ".... auăleu ce ploaie vine de la Cluj... "

Ca să înţelegeţi şi să savuraţi mai bine întâmplarea, am nevoie de o introducere substanţială.

O sa vă spun ca bunica mea a fost vrăjitoare tradiţională în satul ei aşezat undeva la cumpăna apelor, între păduri străvechi, în podişul Transilvaniei. A fost alăptată de o ţigancă, apoi, când era mai mărişoară, a fost învăţată descântece arhaice cu care puteai să faci să vină în zbor un flăcău dintr -un sat îndepărtat , şi să nici nu ştie cum a ajuns şi nici ce caută acolo lângă tine ,asta bineinţeles dacă erai fecioară nemăritată, cu un dor puternic in tine şi dacă respectai tot ritualul magic prescris.

Cand aveam zece ani am văzut- o pe bunica mea făcând un descântec de îndepărtare a norilor de grindină, cu împlântarea unui topor în bătătura curţii şi o invocaţie pe care nu am reţinut - o, având eu deja la acea vârstă destulă educaţie ateistă comunistă oficială in mine, ca să nu dau atenţia cuvenită la aşa prostioară bătrânească, cel puţin aşa gândeam eu atunci....

Apoi am urmat o facultate tehnică şi am primit un post în Cluj. Ştiţi cum plouă la Cluj ? La Cluj, ploaia o comandă Sfântul Medard. Dacă plouă de ziua lui, ai parte de 40 de zile de ploaie, uneori chiar de 50. În anul în care am sosit în Cluj, în zilele in care nu îmi luam haina de ploaie sau umbrela la mine , exact în acele zile ploua. Am observat că reuşesc si eu să strunesc, cel puţin în mod parţial, timpul probabil, speriind ploaia cu umbrela mea.

Am mai mulţi copii, în regie proprie . Pe cel mai mic l - am dat din clasa întâia la şcoala de muzică, ca să fiu sigur că va avea deja o meserie când termină liceul. După ce a aruncat de câteva ori cu vioara de perete, a ajuns treptat sa fie pasionat, şi dacă vă place muzica clasică, veţi auzi de el în curând .Când avea 14 ani m- am gândit să ii transmit ceva din ştiinţa mea de a păcăli ploaia, moştenită de la bunica mea.

Într - o zi de iulie, cam ploioasă, aveam de mers amândoi în oraş. Când ai de cărat sacoşe cu cumpărături şi trebuie să urci si să cobori frecvent din autobuzele de oraş , o umbrelă devine incomodă, iar dacă mergi pe trotuar, cu cineva lângă tine , având amândoi umbrelele deschise ,rişti să îl loveşti pe celălalt cu umbrela in ochi. Aşa că, am lăsat amândoi acasă umbrelele, urmând ca de data aceasta să nu mă bazez pe ele în păcălirea ploii.

În acea plimbare în oraş pe vreme de ploaie mi -am propus să îl iniţiez pe feciorul muzician în tainele stăpânirii ploii. I - am explicat că ştiu o tehnică mentală învaţată de la bunica mea , pe care o vom aplica amândoi ,ca să fie mai eficientă, iar la reîntoarcerea acasă, vom analiza ce am reuşit în această privinţă.

Ce am făcut efectiv, când ploua mai tare, găseam eu un pretext să vizităm un magazin sau să ne oprim sub o copertină să discutăm cu un prieten sau cunoscut întâlnit pe drum. Aceste mici manevre ajutătoare în procesul didactic, le am făcut cu naturaleţe , nimic forţat. Era o zi calduroasă şi picăturile mici de ploaie care reuşiseră să ne ude puţin hainele, s - au uscat destul de repede. .Când am ajuns acasă am putut să concluzionăm împreună....

Ne- a udat ? Nu. Am reuşit sa fentăm ploaia ? Da. Am reuşit să o controlăm ? Mai mult, da . Şi ne- am felicitat reciproc,iar eu am accentuat cât de importantă a fost contribuţia lui la reuşită...

A venit apoi ziua de Sf. Ilie ,care în acel an se asociase cu Sf. Medard pentru o ploaie ecumenică. Astfel, într- o duminecă pe la ora 14, un front de furtună s-a prăvălit peste oraş, dinspre Feleac şi Munţii Gilăului, cu întuneric, rafale de vânt si tunete asortate . Am asistat de la fereastră la o ploaie care depăşea termenul clasic de " ploaie cu găleata". Din timp în timp, un zid de apă se prăvălea pe asfalt, urmat de " ploaia cu găleata" apoi alt zid de apă sau cascadă celestă îmi aminteau că eram la Cluj, şi că, aşa cum există varza a la Cluj si varga beles si kurtos colacs tot aşa există şi ploaia ca la Cluj.

Fiului meu muzician i-am pus la dispoziţie camera cu balcon care este mai spaţioasă, sa aibe o rezonanţă mai bună când exersează. El a ieşit din cameră şi a urmărit ploaia memorabilă de acolo ,se afla astfel în mijlocul evenimentului...Având deja mulţi ani de educaţie muzicală, avea formată tendinţa să perceapă , să interpreteze lumea în termeni de ritmuri şi fraze muzicale. Rafalele de ploaie aveau o oarecare ritmicitate, poate vântul era modulat la nivelul solului de spaţiile dintre clădirile orasului. În procesul de urmărire cu privirea a ploii , identificându-se cu ritmul ei , lui i s-a părut la un moment dat că, aşa cum l - am învăţat eu, că se poate, că el însuşi comanda ploii ce să facă.... el mişca mâinile puţin, ca un dirijor şi mai venea o cascadă lichidă ... Şi a început sa fie mulţumit de rezultat. Furtuna îl asculta...Pe urmă

i-a trecut prin gând ...Hai să rup şi un pom...Nu a ajuns să termine, să formuleze clar gândul ,un pom înalt , un plop aflat in faţa lui, între blocuri, s - a rupt şi s -a prăbuşit peste un gard metalic, distrugându- l .

¤¤¤¤¤¤¤¤