Le cul du Bon Dieu

-------

Am pus un titlu in limba franceză la  un text care continuă în româneşte. Am vrut să sugerez astfel că textul se adresează unor persoane care au un anumit nivel cultural care ştiu şi franceză şi poate şi alte câteva limbi străine. Am mai avut şi alt motiv. Cuvântul cur ar fi fost prea dur pentru titlu iar cuvântul  fund prea moale. Am folosit subterfugiul să utilizez limba străină , dar, în această limbă semnificaţia în traducere este aceea de cur, doar că sună mai puţin dur, atunci când îl citeşti. Dacă ar fi să traduc exact titlul ar ieşi - Curuleţul ( poponeţul)  lui Dumnezeu- .

Apoi pentru cine citeşte cu mintea, şi nu numai cu ochii, am pus imediat o problemă filozofică implicită. Aceea a anatomiei lui Dumnezeu. După Geneza, omul a fost făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Asta înseamnă că atunci când analizăm o anatomie umană , o putem vedea pe acea a lui Dumnezeu. Ori, omul are şi un cur. Asta înseamnă că şi Dumnezeu are unul. Dacă noi am ajuns să atribuim o conotaţie  peiorativă, ruşinoasă unor părţi ale corpului şi unor organe ale corpului uman, înseamnă că am atribuit aceeaşi conotaţie ruşinoasă şi curului lui Dumnezeu. Titlul meu asta a început să spună celor care nu le este frică să gândească.

-----------------

Telenovelă adulterată.

----------------

Aici am creat un cuvânt nou. Sugerează o corelaţie cu cuvântul adulter, o referire la o infracţiune morală şi juridică, dar în acelaşi timp o practică socială destul de răspândită. Nu am folosit cuvântul adulter direct, am sugerat numai. Asta il face pe cititor să fie mult mai atent , şi să aibe o reflexie spontană legată de fenomen. Poate citeşte şi cineva care comite  sau a comis cândva un adulter. El ştie exact în ce situaţie se află. Simte că mă adresez direct lui. Alte persoane ar comite un adulter, nu îndrăznesc, dar fantazează pe această temă. Pentru altele este un păcat, iar persoanele care comit adulter sunt catalogate ca complect imorale. Şi dacă sunt mai în vârstă, astfel încât să fi ajuns să reflecte puţin la viaţa reală din jurul lor, aproape că fiecare are un cunoscut în anturajul lui care să fi comis un adulter. In raport cu acest posibil eveniment , fiecare din cei citaţi mai sus , au avut o reflexie morală referitoare la fenomen, când au citit acest cuvânt. Pe toţi aceştia , cand am scris - adulterată- i-am obligat să aibe o reacţie afectivă legată de o reflexie morală personală. Astfel i'am invitat la dialog. Nu mai este o lectură pasivă,  este un dialog cu mine. In plus, am spus că nuvela însăşi este adulterată,  am făcut o atenţionare specială asupra conţinutului în sensul că,  să fie atenţi, în text, s-ar putea să fie un adulter literar, o înşelătorie, care porneşte de la mine, am scris criptat ca să nu înţeleagă toţi , am scris despre secrete mari , şi în aşa fel încât să înţeleagă cine reuşeşte, iar ceilalţi nu mă interesează, nu am  ce le face. Deasemenea cuvântul vrea să sugereze că voi pune în discuţie valori morale din sfera sexuală , ceea ce am şi făcut. Şi însăşi relaţia cu cititorul poate fi  un act sexual simbolic  criptat, interzis de legi, şi morală, dar poate fi creator, asta dacă ar fi să ne referim la psihanaliză. 

......................    

 Conţine sugestii, scene, de înaltă imoralitate.

----------------

Atenţionarea am făcut-o cu mai multe scopuri.Tot timpul mimez televizorul  şi modul lor de a se scuza. Îmi bat astfel joc de el. După parerea mea , atenţionările de genul acesta de pe ecran la începutul filmului nu au  aproape nici un efect şi nu reduc din impactul potenţial nociv al conţinutului programului. Cu alte cuvinte sunt făţarnice

( facetious , în engleză). Nu am vrut să fiu mai perfect că şi cei de la televizor când am pus această atenţionare . E  la fel de făţarnică ca şi una de pe ecran. Astfel am spus la majoritatea celor ce citesc direct, vă veţi distra bine, copios , poate că în mod vulgar, cu obscenităţi,  dacă continuaţi să citiţi în continuare. Iar pe cei care sunt prea sensibili la scene dure, i'am prevenit. Astfel nu pot fi acuzat de consecinţe. Nu am glumit,nu am înşelat. Am sugerat în plus că, tot aşa cum televizorul prezintă o realitate regizată pentru un divertisment ieftin, şi de proastă calitate, s'ar putea ca şi această nuvelă în continuare să conţină o doză de regie şi de  manipulare mai mare decât o lectură comună. Să elimin din acest  joc cu cuvintele, pe cei cu pretenţii prea mari de la textul ce urmează.

------------ 

 A se consuma cu precauţie.

----------

Am sugerat că va fi o lectură de consum, ca şi cultura de consum din jur. Tot o făţărnicie, sub care am ascuns dialogul mai profund pentru ce avizaţi. Nu ştiu cum poţi să realizezi atitudinea de precauţie in actul de lectură . E o creaţie specială, care am corelat-o cu această temă dificilă pe care am abordat'o în continuare cu un aer voit frivol ca să fie mai uşor digerabilă. Am lăsat aceasta, definirea şi realizarea precauţiei,  la decizia fiecaruia dintre cititori pe care i'am obligat, din nou , chiar dacă numai pentru câteva momente , până la trecerea la fraza următoare, să aibe o meditaţie filozofică. Şi să fie creatori, în acelaşi timp, împreună cu mine.

---------

..eram la o nuntă...sunt invitat la toate nunţile de către cei ce mă cunosc, căci sunt un bun animator...la Periniţa nu mă întrece nimeni...

---------

Personajul începe să se definească , şi e creionat scurt, în câteva cuvinte.Am aflat despre el că este un personaj popular şi gregar, că savurează viaţa fără complexe. Că este sociabil şi are multe relaţii sociale. Că agrează momentele ca Periniţa, când se întâmplă un ritual important. La Periniţa poţi să fii ales să fii sărutat, o relaţie intimă familială , de cineva care nu îţi este agreabil , dar pe urmă poţi să săruţi pe cine vrei. Cei care s-au aşezat în cerc să joace Periniţa au acceptat implicit această convenţie. Iar personajul ne spune -nu mă întrece nimeni- deci are succes, este ales din nou şi din nou, de doamne, domnişoare să fie sărutat, iar el are astfel ocazia să sărute tot mai multe. Deja modul lui de  Don Juan se conturează, dintr'o singură frază.

------------ 

      -Eii, lasă...ştim noi că le cam înfloreşti...

------------

Aflăm că este puţin exagerat cu succesele lui , că este un povestitor şi astfel trebuie să fim precauţi. Exagerările lui sunt ficţiuni de dragul de a povesti, de a fi ascultat. Aventurile lui au un farmec dublu pentru el, când le comite, şi când le povesteşte.

----------

      -Nu le înfloresc, le deflorez...

---------

Am sărit de la înflorirea , mistificarea din poveştile spuse de personaj la deflorare, care este pierderea virginităţii unei fete fecioare. Personajul foloseste în mod voit un ton ambiguu, poate se refera la deflorarea unor fete , poate însăşi întâmplările sunt deflorate, adică tratate cu o doză de violenţă  a limbajului, a modului de prezentare. Iar dacă deflorează fete, în ziua de azi, acestea ar fi minore,  ceea ce este abominabil , dar poate că exagerează. Asta ar fi mai plauzibil, exagerarea de dragul poveştilor picante,  dar sugerează  o atitudine  permisivă care calcă reguli sociale, o libertate la care, poate, tânjesc cei ce ascultă sau cei ce citesc.

-------------

Şi mai spre dimineaţă am constatat că nu prea mai era vin pe mese, şi i-am spus unei verişoare, hai să mergem până în pivniţă...ajutăm gazdele...aducem nişte vin...acolo am încercat cu furtunul câteva butoaie...şi am dat de un vin dulce...cine-l bea nu se mai duce...era locul cam strâmt...nu ştiu cum s-a făcut...că m-am trezit cu ea în braţe...şi am  făcut o nuntă pisicească...

------------

În pivniţă a avut loc un act sexual. Spontan şi sălbatic, nuntă pisicească. Exprimare metaforică destul de explicită, dar uşor voalată.Cei doi s-au comportat intr-un mod natural, nepremeditat , la prima vedere.

------------

            -Ne-ai mai tot povestit asta, cam o dată pe lună...te-ai ramolit de când bei numai cola...

----------

Ni se sugerează că personajul s-ar putea să fie mai in vârstă , unui tânăr nu prea i se spune - te-ai ramolit- , de când bei numai cola ...deci poate că a băut mai mult, şi apoi s-a lăsat.

------------

            -Nu, eu o beau ca mexicanii şi iranienii, pe post de afrodiziac... dar, dacă nu mă credeţi, de ce mai ascultaţi...

------------

Mexicanii au un cult al băutului de cocacola , ea indică un standard social in unele comunităţi rurale de pe acolo, şi un ataşament la cultura bunăstării nordamericane. Iar ca să se bea , să încurajeze consumul,  din câte cunosc, firma a răspândit zvonul  în Iran, că ar avea efect afrodiziac.

-----------

            -Păi, findcă eşti poreclit Don Juan de Casanova...

            -Nu mă dezmoşteniţi, y Cluj Napoca y Vad y Feleac...să nu mă interpretaţi greşit, ,nu sunt al adept al legăturilor extraconjugale...dar nici nu sunt contra lor...consider că fac parte din faptele milosteniei trupeşti şi nu vreau la judecata de după ce dau colţu' să fie de faţă vreo femeie care să ofteze că n-am servit-o aşa cum trebuie...în Spania...o mie şi una...în Transilvania...o mie şi trei...dar eu nu le-am numărat...ce rost are...

---------

Din nou, se pare că personajul are o morală cam laxă şi a găsit o motivare pentru asta, care provine dintr-o butadă - atunci când vei ajunge in faţa lui Allah, dacă ai nemulţumit o femeie refuzând - o , femeia aceea, dacă va fi de faţă va ofta...iar apoi continuă cu o parafrazare după o arie din opereta Don Juan.  

---------

     Dar am şi întâmplări mai memorabile...cu fundul lui Dumnezeu...pe asta nu o ştiţi...e din secolul trecut...eram la o conferinţă naţională de...şi aveam întâlnire programată...era din alt oraş...ne întâlneam la conferinţe o dată la şase luni...să nu ne plictisim unul pe altul...dar prima dată a fost mai specială...o iarnă timpurie, adusese zăpada în staţiunea montană alăturată şi am ales pentru cazare hotelul ***** cu piscină şi ...dar de când ne-am repezit în cameră...a început...vă spun că ne întâlneam pentru prima dată şi nu ştia încă de ce sunt în stare...a spus că nu ştie dacă face bine că se întâlneşte cu mine astfel..că e păcat...

--------------

Am introdus un termen care apare şi în titlu criptat in franceză  -fundul lui Dumnezeu. Un termen dur, provocator, prea puţină lume citind va rămâne fără reacţie. Din nou am provocat cititorul la dialog, reflexie şi reacţie afectivă şi morală. Apoi , întâlnirea  pare să fie extraconjugală, cel puţin penru bărbat, ceea ce el ne'a prevenit intr'un paragraf anterior,  dar poate că pentru amândoi, este pusă în discuţie sub aspect moral religios, ca transgresiune a legii divine ...păcat...

-----------  

......eu am recunoscut că...cam aşa e, dar nu este un păcat mortal...cel puţin eu nu cunoşteam pe nimeni care să fi murit din cauza asta...e drept că am avut o rudă, verişoară de verişoară, care a fost dusă în noaptea nunţii la cusut...dar, dacă e vorba de păcat...

...te-am şi iertat, e vechi păcatul,

şi nu eşti prima vinovată...

------------

argumentele tipului sunt frivole şi amuzante pentru el , cel puţin. Ia în zeflemea temerile ei şi încearcă să le diminueze. Versurile sunt din Minulescu , l'am provocat pe cititorul cult să îşi amintească de anii de liceu.

----------

   ...că i-a spus un călugar că zilele săptămânii care conţin litera râ sunt nefaste pentru...

---------

Acest argument circulă ca anecdotă,  dar sunt unii ( unele) care îl iau în serios.

---------

....eu i-am citat tot din sfinţii părinţi...că o dată pe lună, nu-i păcat...

--------

citatul este din Filocalia

-------

şi ea a spus, că de dezbrăcat, se dezbracă, dacă o ajut...şi am trecut şi pe la baie...dar numai să stăm dezbrăcaţi, şi nimic mai mult...

-------

din acest moment tipa începe să se comporte ambivalent şi straniu. Se dezbracă, deci provoacă, dar nu acceptă altceva, poate vrea să determine o reacţie violentă, sau îl testează pe bărbat, poate doreşte să domine, nu ştim încă , dar în orice caz , începe o dramă.

--------

Şi a început să discute pe teme biblice care o bântuiau...că ea vrea să se întâlnească cu Dumnezeu...

--------

e o meditaţie la care ajung mulţi oameni religioşi, aşa că , din acest moment m'am adresat şi lor. Se pune problema dacă ea a ales un moment potrivit pentru  o discuţie filozofică pe această temă. Să ne închipuim, cei doi stau goi deja dezbrăcaţi unul lângă altul, cel puţin bărbatul este nerăbdător, iar ea începe o discuţie filozofică pe teme religioase. El este nevoit să acepte discuţia şi în acelaşi timp se uită la o femeie goală pe care o vede pentru prima dată, ei se întâlnesc acum pentru prima dată. El nu poate evita discuţia ca să nu o supere, dar vrea să o facă să renunţe şi să treacă la alte îndeletniciri şi din cauza asta nu îi dă replica, ci tace.

--------

eu aş fi vrut să replic, că acum e momentul dar, m-am abţinut...unele lucruri se fac, dar nu se spun,  pentru că nu le poţi spune, cu atât mai mult, la cei ce nu au fost în zonă...pentru un nevăzător din naştere, culoarea albă e ca iaurtul, vata sau laptele...

asta-i...

-------

Acum este dialogul cu cititorii mai profunzi. Actul sexual a fost legat de ceremonii religioase în religii antice sau secte destul de recente - hlistâ- din Rusia. Numai în religia creştină e discutabil, reprobabil  şi interzis înafara matrimoniului binecuvântat de preot. Şi unii , chiar şi sfinţii părinti susţin că în extazul orgasmului este o comuniune cu Dumnezeu. Iar dacă Isus care este şi om si Dumnezeu,  ăn accepţie creştină, spune - Eu sunt viaţa-. unde este viaţa mai triumfătoare decât in extazul orgasmului ? Iar bărbatul care este un profesionist al amorului a aflat câte ceva din ceea ce afirm eu aici şi le exprimă mai sus , criptat, dar simte că nu este cazul să le comunice femeii căci simte că aceasta nu l'ar înţelege.

-------------

Apoi a spus că simte nevoia să bată nişte mătănii. Am vrut să replic că nu mai bat motanii de când, la cinci ani, m'am opărit  cu apă cu sodă de spălat rufe, bătând pe unul, de era să mă curăţ, dar am văzut că era vorba de o gimnosofisticărie pentru cură de slăbire, combinată cu oftaturi şi exclamări cu 'Doamne, nu mă lăsa'...

----------------

Din nou din partea ei, un comportament atipic şi deplasat în raport cu locul şi circumstanţele în care se află. Dar în acelaşi timp, să încercăm să o înţelegem , în sufletul ei se dă o luptă între norma morală şi nevoile fiziologice care sunt nevoi ale vieţii, este o luptă între doctrina morală, care este o problemă de logică socială şi nevoile celulelor corpului, care ştiu că ele trebuie să supravieţuiască şi calea - Isus spune şi -eu sunt calea- singura cale este actul sexual . Ele nu ştiu şi nici nu vor să ştie nimic, de nici o doctrină religioasă.

-------------   

 Apoi a spus că simte nevoia să citească puţin din Biblie...eu, observând că se pune de o seară ratată, m'am retras în retragere, gândindu'mă că fiecare se inspiră de unde poate şi se expiră când se strică carnea pe el...

------------

Deja bărbatul s-a săturat de divagaţiile ei şi nu mai speră mare lucru de la această întâlnire. El a citit probabil şi memoriile lui Casanova şi stie că acesta era să se sinucidă din cauza unui refuz, şi e puţin decepţionat şi a generat ceva gânduri pesimiste se gândeşte la moarte, la expiraţia finală. Este un intelectual , disperarea lui se manifestă literar, simte nevoia să scrie să se exprime în scris.

-----------

şi am început să scriu...eu aş fi citit ceva din Cântarea Cântărilor, să rămân în priză, dar, cum nu aveam  acces, că acaparase ea, Cartea, am recitat din memorie si apoi am mai compus şi eu...pentru circumstanţă, un text necanonic, în complectare...dar după ce l'am recitit , m'am gândit că merge, ca text de sacrificiu...

Cu sunetul de liră al glasului tău,

Mi-ai răpit inima cu zâmbetul tău şăgalnic,

Şi cu o unduire a coapselor tale,

Mângâierea mâinii tale pe faţa mea

Preţuieşte mai mult decât aurul,

Lângă tine e linişte iar îngerii cântă

De fericire când te văd...

Dar , te rog,  te implor,

Nu trezi, nu stârni dragostea

Până nu vrea ea...           

----------

Cu nişte versuri destul de reuşite( sper eu ) care parafrazează Cântarea Cântărilor am provocat pe cititorul care nu o cunoaşte, să o caute, să o citească. Apoi cei doi s-au întâlnit, din versurile, care probabil au fost scrise fiind inspirate de ea, observăm că el nu este un simplu excroc, profitor ci pare un pic îndrăgostit. In acelaşi timp, pune în discuţie o temă biblică, din Cântarea Cântărilor pe care cei doi  o trăiesc efectiv, iar el este cel ce înţelege, datorită culturii lui literare, ce li se întâmplă. Cei doi s-au întâlnit dar dragostea nu vrea...

---------

Apoi a spus că, se culcă lângă mine, dar... doar atât...eu...oricum, e mai mult decât nimic...şi sperând eu că...fiind amândoi goi, ca în Geneza, pe la început...înţelegeţi...Dar, s'a repezit cu ardoare la pat...am interpretat eu greşit mişcarea...s'a aşezat la perete, a întors spatele şi s'a betonat în poziţie...beton Portland...care rezistă şi la apă, şi la foc...

--------

Din nou din partea ei un comportament ambiguu , provocator, dar nu ştim nimic despre experienţele ei sexuale de până acum, poate au fost frustante, poate are nevoie de mai multă tandreţe sau de o atitudine mai decisă sau poate chiar violentă din partea bărbatului...cine ştie...Sau pur şi simplu prin  refuzul de moment vrea să îi amplifice pasiunea...

Nu putem şti,  şi fiecare din cei ce citesc , de ambe sexe , vor adăuga cu imaginaţia ce nu am exprimat...din nou dialog cu cititorul pe teme pline de emoţie. 

---------

Apoi, din nou...că, ce se face ea...că ea vrea să vadă faţa lui Dumnezeu şi ştie, că nici Moise nu a reuşit...

                   ...Te voi pune sub teşitura stâncii,

                      Te voi învăli cu un nor,

                      Şi chiar şi atunci,  

                     Nu-ţi voi arăta

                   Decât partea Mea dinapoie...

( adică fundul...)...şi tot întorcea versetul pe faţă şi pe dos, sperând să găsească prin el o cale...un mesaj ascuns...o sugestie...eu încercam să îi potolesc nervii, acţionând asupra ectodermei...dar era în meditaţie prea profundă ca să poată simţi ceva...nci să doarmă nu vroia, nici să...nici pe mine nu mă lăsa să dorm...pe la patru dimineaţă a mai obosit la soft şi parcă, a vrut câte ceva...dar după şase ore de luptă, eu eram cam fără chef...ce a ieşit, a ieşit...

-------

momentul în care ea vrea să discute pe această temă ni se pare complect nepotrivit, pur şi simplu nu o înţelegem. De ce a acceptat să se întâlnească cu el , ce vrea de fapt ? Dar poate că dimpotrivă , vrea de la el o explicaţie şi nu exprimă în cuvinte, că de la el o vrea şi o vrea acum, . dar hai să vedem ce face...Acceptă să stea lângă el complect goală ore întregi de noapte, doreşte acum în această relaţie dintre ei această clarificare. Poate a meditat zile întregi la această temă şi nu îşi poate opri morişca gândului, Dar poate că este  o încercare disperată de a înţelege viaţa şi ceva foarte esenţial din ea. Şi prin atitudinea ei , asta spune, dă-mi tu răspunsul la întrebare şi apoi poate voi fi a ta. El ştie că răspunsul se poate să fie chiar acolo, dacă ei ar face dragoste, dar ea refuză. El nu are un răspuns logic şi pentru el este prima dată când i se pune aşa întrebare, nu prea le are cu filozofia , el ştie însă  să facă amor bine, dar ea nu îl lasă. Ea face pe intelectuala şi vrea un răspuns rapid şi verbal. El nu are aşa ceva şi este din nou obligat să tacă. Dacă a avut loc un act sexual normal, sau ce a urmat, nu se spune precis, din nou fiecare cititor este provocat să vină in complectare cu imaginaţia şi experienţa lui de viaţă.

-----------

          - Ai rezistat eroic...trebuia să o arunci de pe fereastră în zăpadă. Să fie obligată să treacă aşa, goală, pe la recepţie, să vadă şi ei, că ai fost erou la muncii socialiste...

           A doua zi ne'am plimbat puţin prin pădure...într'un copac bătrân, o ciocănitoare tocănea în limbaj Morse, versurile cântecului...

                   Hello,bebi, marmazel,

                   Hai cu mine la hotel,

                   Săţi arăt ce n'ai văzut,

                   De c'nd mama te'a făcut...

------------

Evident o imaginaţie cam prea bogată...

------------

Din văzduh, cumplita iarnă cernea norii de zăpadă...fulgi cât palma, ca nişte meduze, se legănau languros prin aer...oamenii de zăpadă cad din cer pe componente...un cer cenuşiu, mai adăuga la tristeţea...omne animal post coitum, trist e...şi nu aveam chef să o aud, dar  ea nu putea să se abţină să nu spună...am impresia că eu sunt bărbatul...cam aşa era...da...eu  nu eram în stare să o trântesc în zăpadă, fără milă, să ii ard două zvaturi de palme, pentru încălzire şi să îi dau pantalonii jos...pe motiv că, şi aşa, nu durează prea mult...cum zice un eschimos...( pentru bibliografie citiţi Chemarea Banchizei, şi vizionaţi filmul Umbre Albe cu Antony Queen)...Dar răspuns de la mine, nu a avut...răspunsul a fost dus de vânt...the answer is blowing in the wind...Dumnezeu tăcea...şi eu la fel...

        Apoi , vânturile şi valurile vieţii m'au dus pe alte meridiane...unde am găsit alte partenere de studiu biblic...

Dintre sute de catarge

Care lasă malurile,

Câte oare, le vor sparge,

Vânturile ,valurile... 

aşa că, nu mai puteam să îi fac curte cu versuri din Dan Mutaşcu...

                      Iţi dau catarg după catarg...

----------

o sugestie evident lubrică , în ton cu restul nuvelei

--------

 Şi nici ea, să mi se plângă în cartoline cu

-----------

                   ...Pentru cine, largile zări,

                      Pentru cine catargele...

------------

sugestie amplificată de versurile de mai sus , nu stiu cui aparţin.

---------

          dar tot m'am ales cu ceva din escapada aia...revelaţiile vin când te aştepţi mai puţin la ele...nu am pretenţii să văd faţa lui Dumnezeu...am aflat atunci, însă, un lucru...dacă tu îi arăţi fundul, şi El, tot fundul ţi' l arată...

------------

Reflexia  cu tentă filozofică este o   zeflemea în care bărbatul se descarcă de frustarea nereuşitei din acea noapte, ironizează filozofia ne la locul ei şi bigotismul care generează asemenea tipologii. Şi poate este un început de meditaţie  pentru fiecare dintre cititori referitoare la anatomia şi fiziologia lui Dumnezeu.

----------

          Eiii, copii... ce e cu malinconia asta pe capul vostru, de ce aţi venit la mine, să vă cultivaţi amokul...hai să râdem puţin. Să vă spun una nouă, proaspătă...eram la un parastas... Şi nu mai era vin pe mese...si i-am spus unei nepoate...hai să mergem până în pivniţă...să ajutăm pe gazde...

           -Eei...lasă...şi la parastas...dă-o încolo...

-Eeh, daaa...pentru mine ...nuntă...parastas...nu contează...

----------------

Aflăm că povestitorul este mai în vârstă şi îşi prezintă fostele cuceriri, aventuri amoroase, ca nişte isprăvi ale unei vârste mai tinere ,ca pe niste fapte de arme, isprăvi memorabile. Din felul cum termină, ne sugrează el însuşi, să nu fie luat prea în serios, şi în plus că nu prea se sinchiseşte de moarte...el e în stare să facă amor chiar şi la un parastas...

In mod evident, nu este un model recomandat de a fi urmat , dar el nici nu pretinde asta.

-----------------

             &&&&&&&